Acum trei ani, viața lui David Golovaci era una tihnită și plină de bucurii simple. Locuia cu părinții în Odesa, Ucraina, mergea la grădiniță, juca fotbal cu prietenii din cartier și își petrecea deseori timpul alături de bunici. Părinții aveau locuri de muncă stabile, iar copilăria lui părea protejată de orice furtună. Până într-o zi, când totul s-a schimbat.
Războiul care a izbucnit în Ucraina a pus capăt brusc acelei lumi senine. Familia a fost nevoită să lase totul în urmă și să fugă, căutând refugiu în Moldova. De pe o zi pe alta, David s-a trezit într-o țară nouă, despărțit de tata, una dintre bunicile sale, care au rămas în Odesa, dar și de prietenii lui, pe care războiul i-a împrăștiat în toată lumea.
Primele zile la Chișinău au fost grele, marcate de teamă, nesiguranță și dor. Familia s-a adăpostit într-un apartament mic, împărțit cu alte familii refugiate. Cu timpul, mama lui David a reușit să găsească un serviciu online și au închiriat o locuință. David a fost înscris în clasa I și a început să frecventeze Ludoteca din cadrul Liceului Teoretic „Mihai Grecu”, din sectorul Botanica al capitalei.
Pentru el, Ludoteca a fost ca o poarta către o nouă viață. Aici, printre jocuri de societate, dame și șah, și-a făcut prieteni, a învățat să se exprime în limba română și a descoperit pasiunea pentru robotică. Cel mai emoționant moment rămâne, însă, cel în care asamblează puzzle-ul cu harta Ucrainei. Privind-l dintr-o parte concentrat asupra acestei activități, atent la fiecare piesă și suspinând din când în când, îți dai seama că astfel încearcă să păstreze legătura cu ceea ce a pierdut – toate locurile, lucrurile și oamenii dragi. Ochii lui vorbesc în asemenea clipe mai mult decât cuvintele.
„Ludoteca a devenit pentru David un refugiu, un loc sigur care i-a oferit suport emoțional și stabilitate. Aici a găsit prieteni, care îl înțeleg și apreciază, dar și animatori care îl încurajează. Ludoteca îl ajută să uite de gândurile triste și de spaima prin care a trecut. A învățat să se bucure din nou de copilărie”, spune Irina Golovaci, mama lui David.
Mărturie stă și zâmbetul lui larg când intră pe ușa Ludotecii. Același zâmbet îi înflorește pe chip și atunci când are posibilitate să joace fotbal pe terenul special amenajat din apropierea liceului. „E ca un argint viu”, ne spune în glumă Ala Atamanciuc, una dintre animatoarele Ludotecii din Chișinău. Și tot ea continuă: „Este un băiat blând, prietenos și foarte activ. S-a împrietenit rapid cu ceilalți copii și ne-a emoționat pe toți cu povestea lui și cu felul de a fi”.
David e conștient că viața lui s-a schimbat radical, dar nu mai vede asta ca pe o tragedie, ci ca pe o reinventare: „Dacă până acum nu-mi imaginam să trăiesc departe de casa mea din Odesa, acum nu-mi imaginez viața altfel decât este acum. Aici oamenii sunt calzi și primitori, am mulți prieteni, de aceea mă simt în Moldova ca acasă. Dacă ar mai fi tata și bunica alături, aș fi fericit pe deplin”, ne spune băiatul.
Ca el, alți 15 copii ucraineni, dintre cei 25 de copii care frecventează zilnic Ludoteca, au trecut prin aceeași transformare. Unii pictează, alții învață limba română sau își fac temele cu ajutorul animatorilor. Toți își repară, încet, copilăria, piesă cu piesă, asemeni unui puzzle. Aici, o masă caldă, o glumă spusă la timpul potrivit sau o activitate creativă bine aleasă sunt ca o formă de terapie pentru ei. Copiii nu știu cum se numește terapia, dar simt efectul: le e mai ușor, mai puțin dor și au mai multă siguranță și speranță. „Un copil care se simte în siguranță și acceptat va ști, mai târziu, cum să construiască același sentiment și pentru ceilalți. De aceea ne bucurăm să vedem cum acești copii devin, de la o zi la alta, mai încrezători și mai pregătiți pentru viață”, susține animatoarea Ludotecii, Ala Atamanciuc.
În spatele acestei transformări se află viziunea și munca Asociației pentru Abilitarea Copilului și Familiei „AVE Copiii”, care, cu sprijinul World Vision Ukraine Crisis Response și Aktion Deutschland Hilft, a creat 32 de Ludoteci în 26 de localități din Republica Moldova.
Ludotecile sunt spații special amenajate funcționează ca biblioteci de jocuri și centre de activitate, oferind copiilor și familiilor acces la joacă, interacțiune, educație informală și sprijin emoțional – toate esențiale pentru dezvoltarea sănătoasă și echilibrată a copiilor, inclusiv a celor aflați în dificultate.